CCIB a inceput un ciclu de dezbateri cu privire
la problemele mediului de afaceri bucurestean in conditiile crizei economico-financiare

La Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti a avut loc un seminar-dezbatere cu tema Evolutia situatiei economico-financiare a Romaniei in contextul actual al economiei mondiale. In deschiderea evenimentului, presedintele CCIB, Sorin Dimitriu, a subliniat importanta evenimentului pentru elaborarea de catre Camera de Comert Bucuresti a unei strategii proprii, cu care isi propune sa se implice in viata economica a Capitalei, ca purtator de cuvant al mediului de afaceri.

 „Am organizat in structura noastra doua departamente, de strategie si de dezvoltare, si un colectiv de specialisti, condus de academicianul Constantin Ionete, din care fac parte personalitati remarcabile ale mediului academic si care vor incerca sa elaboreze o strategie comerciala, care sa reprezinte contributia Camerei Bucurestiului la politica nationala in domeniul comercial“ – a precizat presedintele CCIB.

CCIB a inaugurat astfel un ciclu de dezbateri pe subiecte de interes major pentru comerciantii bucuresteni, care va continua in primele luni ale anului 2009, in vederea elaborarii unui document final ce va fi promovat catre autoritatile guvernamentale.

Analistul economic Ilie Serbanescu a moderat dezbaterile care au vizat probleme-cheie ale activitatii curente si viitoare din economia reala, dificultatile intampinate in actuala conjunctura si identificarea unor cai si modalitati de contracarare a efectelor „sumbre" ale crizei internationale asupra economiei Romaniei.

In conditiile in care finantarea externa este tot mai scumpa si dificil de obtinut, in special pe termen lung, „ne confruntam cu o dinamica foarte rapida a cresterii datoriilor externe, comertul si serviciile detinand locuri fruntase“, a spus Ion Dragulin, directorul Directiei de Stabilitate Financiara din cadrul BNR.

„Creditarea va depinde de capacitatea de atragere a surselor din interior. Nu se stie cum va arata tipologia finantarii pentru sectorul bancar, asa cum nu se cunoaste cum va fi adoptata noua strategie de investitii. Este o problema a momentului si orice previziune nu este altceva decat o simpla speculatie. Prudenta s-a instalat in toate sectoarele. Riscurile trebuie gestionate in mod corespunzator si nu trebuie ignorate“, a punctat vorbitorul.

Planul de redresare economica a UE a fost gandit pentru a face fata situatiei actuale din toate statele membre, cu precadere „pentru restabilirea increderii in domeniul afacerilor“, a declarat Mihai Stefan Donea, consilier la Reprezentanta Comisiei Europene in Romania. UE si-a propus sa actioneze ca „un catalizator pentru actiuni inteligente, cu care sa sprijine statele membre in a investi in domeniile care sa creeze locuri de munca, sa impulsioneze cererea pentru anumite produse si servicii. Concret, Planul are doua subpuncte, constand intr-un „impuls bugetar imediat, de aproximativ 200 miliarde de euro“ (1,5% din PIB-ul UE) si, in al 2-lea rand, un pachet de zece actiuni prioritare bazate pe Strategia de la Lisabona, adaptate la provocarile economiilor pe termen lung. Stimulul bugetar trebuie vazut ca o masura temporara, pentru 2009. In ceea ce priveste repartitia, pentru tarile din afara zonei euro, politica bugetara trebuie construita pentru a corecta debalansarile existente in aceste tari“, a subliniat consilierul Reprezentantei C.E.

 Romania se afla intr-o pozitie mai favorizata fata de celelalte state europene
„Trebuie spus ca Romania se afla intr-un moment de incertitudine. In octombrie am stat bine in multe sectoare, in noiembrie mai putin, iar pe ansamblul trimestrului patru incheiem un bilant cu plusuri si minusuri. Cu toate acestea, Romania se afla intr-o pozitie mai favorizata fata de celelalte state, mai ales cele dezvoltate, unde criza loveste in productia interna si reducerea importurilor. Din analizele facute pana in prezent, nu credem ca in Romania (anului 2009 n.n.) se va inregistra o scadere a cresterii economice sub 4%, fireste, fara conditii vitrege, cum ar fi seceta sau blocajele financiare...(.). Avem prognoze optimiste si mai putin optimiste. Investitiile publice pe infrastructura, de pilda, vor fi de 2 miliarde de euro. Ca o concluzie, daca fondurile structurale pentru autoritatile publice vor fi atrase, noua ne va fi bine,“ a fost de parere Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).

Aceeasi idee a fost promovata si de Florin Banateanu, director KPMG, care s-a referit la cateva exemple elocvente privind sectoarele economiei romanesti afectate de actuala criza. Astfel, in industria componentelor auto, fabricile Michelin – Zalau s-au inchis in decembrie 2008, in industria  chimica, combinatul Oltchim Ramnicu-Valcea a redus productia cu 20%, in noiembrie, in sectorul imobiliar, tranzactiile din acest an s-au situat sub valorile inregistrate in ultimii 5 ani, in domeniul siderurgic si metalurgic – Laminorul s.a. Braila si-a oprit activitatea pana in martie 2009, iar Alro Slatina a scazut productia cu 25%. In sectorul IT, furnizorii Nokia au trimis 600 de angajati in somaj tehnic etc. 

Asul din maneca Romaniei
„Asul din maneca Romaniei sunt fondurile structurale, a caror valoare se ridica la 39 de miliarde euro, ce trebuie cheltuite pana in 2013. Dintre acestea, 5,77 miliarde euro reprezinta contributia  directa pe programe de competitivitate si 15,8 miliarde euro, contributie indirecta pentru programele de dezvoltare regionala, a resurselor umane, de mediu si de transport. La acestea se adauga ajutoarele de stat, acordate sub forma de granturi nationale pentru IMM-uri si investitiile regionale, estimate la peste 1miliard euro, a precizat Florin Banateanu.

Pana in prezent, principala problema a Romaniei, din unghiul de perceptie al Directiei Strategii Forta de Munca si Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a fost cresterea ratei de ocupare a tinerilor de pana la 24 de ani, acestia fiind angajati numai in proportie de 26% in trimestrul II al acestui an. In aceeiasi perioada, 60% din populatia de pana la 65 de ani muncea, iar somajul era de numai 5,6%, acest indicator urmand o tendinta constant descrescatoare in acest an.

Piata fortei de munca va suferi insa schimbari importante, avand in vedere faptul ca s-au anuntat un numar de 44.000 de disponibilizari pana in aprilie 2009. Dupa ce in primavara acestui an companiile au acuzat un grav deficit de personal calificat, primavara anului 2009 va fi dominata de preocuparea pentru pastrarea locului de munca, pe de o parte, si a resurselor umane valoroase, in ceea ce priveste angajatorii.

„Romania detine o experienta indelungata in managementul schimbarilor pe piata muncii determinate de procesele de restructurare economica si care s-au soldat, in perioada de tranzitie, cu disponibilizari masive“, a declarat reprezentanta Ministerului Muncii care a participat la dezbaterea organizata de CCIB.

In actuala conjunctura, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale propune mediului de afaceri un model de buna practica in managementul restructurarilor de personal, prin stabilirea unor cooperari in scopul reintegrarii persoanelor disponibilizate. Statul roman va avea la dispozitie un buget de 4,2 miliarde de euro pentru programele de gestionare a resurselor umane.

Un sprijin efectiv pentru intreprinzatori il ofera EximBank, care sustine accesul companiilor romanesti la finantare din fonduri structurale. In acest scop, EximBank a dezvoltat produse noi in conditii foarte avantajoase si cu risc 0. Mentionam dintre acestea finantarile cu dobanda subventionata, garantiile pentru proiecte in domeniile prioritare si produsele dedicate IMM-urilor, principalul grup tinta al bancii, dupa model european. 

Sorina Voica
Emil Munteanu