FMI: fara politici fiscale drastice, deficitul bugetar poate ajunge la 8,4%

In absenta unor noi politicii fiscale, deficitul bugetar al Romaniei ar putea ajunge la 8,4 la suta din PIB in 2010, ceea ce ar impune o ajustare de 2,5% din PIB pentru a respecta tinta din Acordul stand-by, se arata in raportul intocmit de expertii FMI si publicat pe site-ul institutiei, impreuna cu scrisoarea de intentie a Guvernului roman si cu memorandumul tehnic de intelegere.

Majoritatea masurilor asumate de guvernul roman in timpul negocierilor si prin scrisoarea de intentie, pentru a obtine o ajustare de 2,5% din PIB, se bazeaza pe reducerea cheltuielilor, in special prin scaderea ponderii platii cu salariile bugetare la 7% din PIB pana in 2015 (in loc de 9%), reducerea pensiilor de invaliditate frauduloase si a celor anticipate si inghetarea achizitiilor publice de bunuri si servicii. Expertii FMI precizeaza ca nivelul de referinta al salarizarii unice este prevazut sa creasca cu 56% intre 2010 si 2015, ceea ce ar implica „reduceri imposibil de operat in randul angajatilor din sectorul public“.

In scrisoarea de intentie, autoritatile romane se angajeaza sa reduca deficitul bugetar la 3% din PIB pana in 2012.

„Daca aceste masuri nu dau roadele asteptate pana la sosirea la Bucuresti a celei de-a patra misiuni de evaluare a FMI (aprilie-mai 2010, n.red.), guvernul este gata sa ia masuri suplimentare de ajustare, inclusiv in ceea ce priveste cresterea veniturilor“, se arata in raport. Evident ca pentru cresterea veniturilor va fi necesara o crestere a fiscalitatii sau o imbunatatire a colectarii.

„Riscurile care ameninta realizarea programului cu FMI sunt legate, in opinia specialistilor Fondului, de feedback-ul negativ intre sectorul financiar si cel al economiei reale, aparitia unei noi turbulente locale care ar duce la iesirea din tara a unor capitaluri si la scaderea cursului de schimb, precum si evolutiile politice negative care pot afecta realizarea programului cu FMI, cu atat mai mult cu cat majoritatea parlamentara pe care se sprijina guvernul este una fragila“.

 „Desi exportul poate fi o importanta sursa de crestere economica pentru Romania, cresterea cererii interne va fi cheia unei dezvoltari sustenabile“, subliniaza expertii FMI.

Din iunie pana in decembrie 2009, Guvernul Romaniei a redus cu 100 de milioane de lei nivelul arieratelor si a promis ca doua treimi din stocul de arierate de la finele lui 2009 va fi platit in 2010, iar returnarea TVA va fi accelerata. Societatile de stat care produc pierderi si trebuie sa fie monitorizate sunt C.N. Cai Ferate CFR; S.N. Transport CFR Calatori; CN a Huilei; SC Termoelectrica; C.N. de Autostrazi si Drumuri Nationale; S.C. Metrorex; S.N. de Transport Feroviar CFR Marfa S.A.; SC Electrocentrale Bucuresti; societatea Electrificare CFR S.A. si S.C. Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare.

Nivelul creditelor neperformante a ajuns la 15,3% in decembrie 2009 si s-a dublat in timpul anului trecut.

Efectul de contagiune a Romaniei din Grecia se poate propaga numai pe cale financiara, dat fiind ca bancile grecesti detin 20% din piata bancara romaneasca, in timp ce comertul bilateral este nesemnificativ, apreciaza FMI, dar autoritatile romane considera ca bancile grecesti sunt solid capitalizate, iar rezervele valutare ale BNR constituie un tampon eficient impotriva unei eventuale volatilitati a pietei.

FMI apreciaza ca Romania are o capacitate solida de a rambursa imprumutul, dat fiind ca in 2011, varful platii datoriei va reprezenta 31,6% din totalul rezervelor.

FMI apreciaza ca in 2010 rata somajului in Romania va fi de 10 la suta si va scadea in 2011 la 8%.

In scrisoarea de intentie, semnata de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si de ministrul de finante, Sebastian Vladescu, autoritatile romane apreciaza ca la finalul lui 2009, nivelul activelor straine nete era de 5,1 miliarde de euro.

Pentru ajustarea in 2010 a deficitului bugetar cu 2,5% din PIB, autoritatile romane se angajeaza ca la plecarea a 7 salariati bugetari din sistem, sa angajeze unul singur si sa reduca 0,2% din cheltuielile bugetare prin taierea primelor si a platii orelor suplimentare. Controlul pensionarilor frauduloase anticipate poate aduce o economie de 0,1% din PIB, iar inghetarea pensiilor si a achizitiilor in sectorul bugetar poate aduce o economie de 1,1 la suta din PIB.

Pentru cresterea veniturilor, autoritatile romane promit cresterea TVA la distribuitorii de produse medicale (0,1% din PIB). „Daca aceste masuri nu dau rezultate, suntem de acord sa luam alte masuri de contingentare, care sa reduca deficitul bugetar la nivelul convenit“, se arata in scrisoarea de intentie.

Prin memorandumul de intelegere, autoritatile romane se obliga sa creasca cu 4,3 miliarde de euro plafonul de creditare pentru asigurarea cofinantarii la plata proiectelor de investitii din fonduri europene.

Alexandru MARINESCU
nanu_marinescu@yahoo.com