Unde se duc banii bancilor, cand se duc?

Companiile din servicii si agricultura, cele mai vaduvite. Industria, cea mai finantabila.
Populatia, un mare mister.

Comertul si industria au fost, in 2009, segmentele cu cele mai mari volume ale creditelor contractate, in vreme ce agricultura, utilitatile sau serviciile au fost ocolite de banci, potrivit datelor prezentate de Ion Dragulin, directorul Directiei de Stabilitate din BNR. Asta dupa ce „grosul“ finantarilor s-a dus la stat, considerat cel mai sigur si stabil partener bancar din punctul de vedere al recuperarii banilor, relateaza HotNews.ro

Rata restantelor Foto: HotNews.ro

Utilitatile si serviciile, cel mai putin finantate sectoare

Ceea ce a ramas disponibil a fost orientat de bancile din Romania catre industriile considerate mai sigure, respectiv comertul si industria, care au inregistrat la inceputul luni februarie a.c. cel mai generos sold al creditelor.

Agricultura, utilitatile si serviciile au fost „oaia neagra“ a creditarii, sumele alocate prin credit acestor industrii fiind de circa 5 miliarde de lei/industrie.

Intreprinderile mici si mijlocii au inghitit aproape 70 de miliarde de lei, in vreme ce marile corporatii si-au trecut in sold credite de trei ori mai mici in volum. Restantele au, insa, o tendinta puternic inversata. 

IMM au cele mai mari probleme de rambursare a creditelor

Riscul de credit Foto: HotNews.ro

Daca in cazul intreprinderilor mici si mijlocii care s-au imprumutat de la banci restantele s-au triplat in ultimul an, corporatiile si-au redus semnificativ intarzierile la plata. Industria prelucratoare, catre care se indreapta ochii economistilor cand vine vorba de relansarea economica, a fost vedeta preferata de bancheri. Daca in decembrie 2008, creditele acordate erau de circa 400 milioane de lei, un an mai tarziu soldul urcase pana aproape de un miliard. De asemenea, comertul a urcat, ca sold al creditelor, de la 306 milioane lei la peste 1,2 miliarde de lei.

In ceea ce priveste creditele acordate populatiei, lucrurile stau prost. Restantele au urcat cu viteza la trei miliarde de lei, cea mai mare rata a creditelor neperformante inregistrandu-se nu la creditele de consum, ci la carduri, in vreme ce creditele ipotecare au cea mai mica rata a creditelor neperformante acordate.

Ratele romanilor, 22,4% din salariu

Romanii isi platesc ratele mai greu decat alti europeni din cauza ponderii ridicate al valorii ratei in venit. Astfel, in cazul Romaniei, ponderea serviciului datoriei in venit este, in medie, de 22,4%, in vreme ce britanicii platesc rate care echivaleaza cu 2% din salarii, germanii au 4% valoarea medie a ratei din venit, iar media zonei euro este de 11%.

Riscul de credit al populatiei este in crestere ingrijoratoare, mai ales pentru expunerile negarantate si cele de valoare mica, probabil negarantate in cea mai mare parte, a mai spus Dragulin.

Constructiile, cele mai afectate

Ponderea ratelor in salariu Foto: HotNews.ro

Directorul Directiei de Stabilitate din BNR a aratat ca restantele si rata restantelor bilantiere (care includ toate intarzierile la plata inregistrate in bilantul bancilor, inclusiv cele de o zi) au cunoscut o evolutie puternic ascendenta incepand din septembrie 2008 si au ajuns, la sfarsitul anului 2009, la peste trei miliarde de lei (echivalent), respectiv 3%.

Capacitatea populatiei de a-si acoperi serviciul datoriei a continuat sa se deterioreze, ceea ce poate conduce la majorarea ratei restantelor si in viitor, a avertizat Dragulin.

Totusi, dupa cresteri puternice, creditarea populatiei s-a temperat sever in 2009, atat cererea, cat si oferta de credite avand contributii la aceasta dinamica.

Creditul catre companii si populatie practic a stagnat de la sfarsitul anului trecut, iar asteptarile pe termen scurt ale bancilor nu sunt foarte optimiste, a precizat oficialul BNR.

Creditarea pe sectoare de activitate Foto: HotNews.ro

Depozitele in valuta din banci, mai mici decat soldul creditelor

Companiile si populatia isi pastreaza pozitia de debitor net fata de sectorul bancar, dar nevoia lor de finantare s-a redus, ca urmare a unei schimbari in comportament.

In structura pasivului, bancile au inceput sa se reorienteze usor catre finantarea interna. In ciuda provocarilor evidentiate, sectorul bancar face fata relativ bine crizei: rata de solvabilitate a avut, in 2009, o tendinta usor ascendenta, iar rentabilitatea a revenit pe crestere pe fondul unei importante cresteri a provizioanelor, a spus directorul BNR.

Potrivit lui Dragulin, creditarea imobiliara (credite garantate cu ipoteci si credite catre firme din constructii si imobiliare) a devenit tot mai importanta si a ajuns la circa 75% din totalul creditelor catre companii.

V.V.