Camera de Comert si Industrie a Muncipiului Bucuresti
Afacerea
--------------------------------- ---------------------------------
Anul XII, Nr 20-21 (601-602) 10-23.05.2017 > Statistici interne

EVOLUŢIA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI ÎN 2016

1. Creșterea economică

1. La 14 februarie 2017, Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat estimările semnal privind evoluția economiei românești în trimestrul IV și întreg anul 2016, date reconfirmate la 7 martie 2017 (date provizorii 1) şi uşor modificate la 7 aprilie 2017 (date provizorii 2) anunţând:

● faţă de acelaşi trimestru din anul 2015, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat în trimestrul IV 2016 o creştere cu 4,8% pe seria brută şi cu 4,9% pe seria ajustată sezonier (iniţial +4,7% şi respectiv +4,8% în variantele "estimare semnal" şi "date provizorii 1");

majorarea PIB în trimestrul IV 2016, faţă de trimestrul anterior, în termeni reali, cu 1,4% (date ajustate sezonier), cu +0,1 puncte procentuale peste nivelul anunţat anterior. Conform INS, trimestrul IV din 2016 a fost al 6-lea trimestru consecutiv de creștere economică;

în cursul anului 2016, comparativ cu anul anterior, creşterea economică în ţara noastră a fost de 4,8%, pe serie brută. Creșterea economică din 2016 a fost cea mai mare înregistrată de țara noastră după 2008. În 2015, economia românească a avut un ritm de creștere de 3,9%.

Creșterile semnalate pentru trimestrul IV 2016 plasează România pe:

- locul 1 în UE-28, în topul evoluției PIB față de același trimestru din 2015, cu 4,9%, înaintea Sloveniei (+3,6%), Croației (+3,5%), Bulgariei (+3,4%), Spaniei şi Lituaniei (fiecare cu +3,0%), (Slovaciei +2,9%), Estoniei şi Ciprului (fiecare cu +2,8%), Olandei (+2,5%), media UE28 fiind de +1,9%. Statele membre, care au comunicat date, cu excepţia Greciei (-1,1%), au avut evoluții pozitive ale PIB (Irlanda, Luxemburg și Malta nu au comunicat datele);

- pe locul 3-4 între statele membre care au înregistrat creșteri ale PIB comparativ cu trimestrul anterior (+1,4%), după Estonia (+1,9%), Polonia (+1,7%), la egalitate cu Lituania (+1,4%), dar înainea Sloveniei (+1,2%), Letoniei (+1,1%), Suediei (+1,0%), Bulgariei (+0,9%) şi Slovaciei (+0,8%). Media UE28 a fost de +0,5%. Grecia a înregistat o contractare (-1,2%), iar în Finlanda PIB-ul s-a menţinut la nivelul trimestrului anterior. Nu au comunicat date Irlanda, Luxemburg și Malta.

Conform INS, contribuţii pozitive la majorarea PIB brut în 2016, faţă de anul 2015 (+4,8%) au avut:

  Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (+1,9%) şi o pondere de 18,2% la formarea PIB;
Informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%) şi o contribuţie de 5,5% în formare PIB;
Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB;
 Impozitele nete pe produs (+0,5%), cu o contribuţie de 10,2% în formarea PIB;
Industria (+0,4%), cu o pondere de 23,1% la formarea PIB;
Construcţiile (+0,1%), cu o pondere de 6,0% la formarea PIB.

Practic, toate sectoarelor economiei care participă la crearea PIB, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului (+0,0%, stagnare şi 3,9% la formarea PIB) și-au adus contribuția la creșterea economică în anul 2016.

Din punct de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat consumului final efectiv total, al cărui contribuţie la creşterea PIB a fost de 5,2%.

O contribuție negativă importantă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), urmare a creşterii exporturilor de bunuri şi servicii (+8,3%) într-un ritm inferior majorării volumului importurilor de bunuri şi servicii (+9,8%).

2. Evoluţia principalelor ramuri ale activităţii economice, în anul 2016, se prezintă astfel:

2.1. Comerțul exterior

Conform datelor INS, volumul schimburilor comerciale ale României în 2016 s-a ridicat la 124,7 miliarde euro, cu 6,1% peste nivelul înregistrat în 2015, importul având o contribuție mai consistentă la această creștere (+7,0%).

În topul primilor 10 parteneri comerciali ai țării noastre, în anul 2016, se regăsesc: Germania cu o pondere de 21,0%, Italia - 10,9%, Ungaria - 6,4%, Franța - 6,3%, Polonia - 4,1%, Turcia - 3,5%, Olanda - 3,4%, China - 3,25%, Marea Britanie - 3,23% și Bulgaria - 3,16%, care dețin cumulat o pondere de aproape 2/3 din comerțul exterior al României (65,3%).

a) Exportul, în anul 2016, de 57,4 miliarde euro, a fost cu 5,1% peste nivelul anului anterior. În cursul perioadei analizate, volumul cel mai ridicat al exportului s-a înregistrat în luna noiembrie (5,30 miliarde euro), cel mai înalt nivel lunar al exportului în istorie, urmat de luna septembrie (5,24 miliarde euro), octombrie (5,09 miliarde euro), iunie (4,94 miliarde euro) și de luna martie (4,93 miliarde euro), iar cele mai reduse în ianuarie (4,12 miliarde euro), decembrie (4,31 miliarde euro) și august (4,45 miliarde euro). Înregistrarea unui volum de peste 5 miliarde euro în 3 luni consecutive (septembrie - noiembrie 2016), indică tendinţa de stabilizare a exportului la acest nivel, fapt neconfirmat de exportul realizat în luna decembrie. Media lunară a exportului în 2016 a fost de 4,78 miliarde euro, cu 5% peste nivelul mediu din 2015 (4,55 miliarde euro).

Livrările către statele membre ale Uniunii Europene s-au majorat în 2016, comparativ cu 2015, cu 7,0%, ponderea acestora în exportul total românesc fiind de 75,1% (în creștere de la 73,7%  în 2015).

Evoluţia exporturilor către ţările extracomunitare a fost uşor negativă, reducerea volumului în anul 2016, față de anul anterior, fiind de 0,3%. În lunile august (+16,7%), octombrie (+9,7%), noiembrie (+7,9%) şi decembrie (+5,0%), exporturile către această grupă de ţări au înregistrat creşteri semnificative faţă de lunile similare din 2015, recuperându-se în mare parte reducerile înregistrate în lunile ianuarie (-14,8%), martie (-2,1%), aprilie (-3,8%), mai (-6,8%), iulie (-16,7%) şi septembrie (-0,5%).

În ceea ce priveşte structura exportului românesc în perioada analizată, comparativ cu situația din 2015, ponderea grupei "maşini, utilaje şi mijloace de transport" a crescut de la 44,5% la 47,0%, toate celelalte grupe înregistrând reduceri. Astfel, grupa "alte produse manufacturate" de la 32,8% la 32,4%, grupa "produse alimentare, băuturi şi tutun" de la 8,8%  de la 8,4%, cea a "produselor chimice şi conexe" de la 4,9% la 4,3%, grupa "materii prime şi materialele" de la 4,5% la 4,3%, iar ponderea grupei "combustibili minerali şi lubrefianţi" de la 4,5% de la 3,6%.

Top 15 la export al țărilor de destinație includ la 31 decembrie 2016: Germania, pondere 21,5%, Italia-11,6%, Franța-7,2%, Ungaria-5,2%, Marea Britanie-4,3%, Bulgaria-3,23%, Turcia-3,17%, Spania-3,0%, Polonia-2,9%, Cehia-2,6%, Olanda-2,5%, Austria-2,4%, Belgia-1,9%, Slovacia-1,75% și Federația Rusă-1,7%, toate acestea totalizând cca. ¾ din livrările României în afara granițelor (74,9%).

În acest grup de țări se regăsesc 13 state membre (SM) UE și două necomunitare.  

De remarcat că livrările de mărfuri românești în anul 2016, comparativ cu perioada similară din anul anterior, către 7 dintre statele menţionate mai sus, toate SM, au înregistrat creşteri peste media de +5,1% şi anume: Germania (+14,6%), Polonia (+13,1%), Belgia (+11,8%), Franţa (+11,6%), Cehia (+11,0%), Spania (+8,8%) şi Olanda (+5,1%), iar în alte 4 SM, creşterea a fost sub medie: Marea Britanie (+4,6%),  Slovacia (+4,2%), Bulgaria (+1,8%) și Ungaria (+1,2%). Reduceri s-au înregistrat la exporturile către Turcia (-15,5%), Italia (-2,1%), Federația Rusă (-1,8%) şi Austria (-1,0%)

b) Importul românesc, în 2016, cu un volum de 67,3 mld. euro, a înregistrat o creştere cu 7,0%, comparativ cu 2015, datorită atât majorării importurilor din ţările membre ale UE cu 6,9%, care deţin o pondere de 77,1% din totalul intrării de mărfuri străine, cât şi livrărilor din statele necomunitare care au înregistrat o creştere cu 7,1%.

De menţionat că şi în cazul importului s-au înregistrat, timp de 3 luni consecutive din perioada analizată, cifre lunare record de peste 6 miliarde euro (6,2 miliarde euro în noiembrie, 6,1 miliarde euro în octombrie şi 6,0 miliarde euro în septembrie 2016). Media lunară a importurilor în 2016 a fost de 5,6 miliarde euro, în creştere cu 7,7 % faţă de 2015 (nivelul mediu lunar a fost 5,2 miliarde euro).

Topul primelor 15 pieţe de origine a mărfurilor intrate în România în 2016 şi pondere acestora în total import se prezintă astfel: Germania (20,5%), Italia (10,3%), Ungaria (7,5%), Franţa (5,5%), Polonia (5,14%), China (5,11%), Olanda (4,1%), Turcia (3,8%), Austria (3,6%), Bulgaria (3,1%), Federaţia Rusă (2,9%), Cehia (2,8%), Spania (2,7%), Slovacia (2,3%) şi Belgia (2,3%). Cele 15 ţări asigură peste 4/5 din totalul produselor importate în România (81,6%).

Din punct de vedere al structurii importurilor în 2016, ponderea grupei de "maşini, utilaje şi echipamente de transport" a fost de 38,0%, ponderea grupei "alte produse manufacturate" 31,0%, a grupei "produse chimice şi produse conexe" 13,6%, "produsele agroalimentare, băuturile şi tutunul" 8,7%, "combustibilii minerali şi lubrefianţii" au deţinut 5,7%, iar "materiile prime şi materialele" 3,1%.

c) Balanța comercială. Ritmul diferențiat de majorare a exportului şi importului a determinat o creştere importantă a deficitului comercial cu 11,9% (1,59 mld. euro) în anul 2016, comparativ cu 2015 (de la 8,37 miliarde euro la 9,96 miliarde euro). Cele mai mari deficite comerciale s-au înregistrat în 2016 în comerțul cu R.P. Chineză (-2.825 mil. euro), Ungaria (-2.087 mil. euro), Polonia (-1.809 mil. euro), Germania (-1.462 mil. euro), Olanda (-1.313 mil. euro), Austria (-1.045 mil. Euro) şi Federaţia Rusă (-1.005 mil. euro), iar balanțe comerciale excedentare în schimburile comerciale cu Marea Britanie (+945 mil. euro), Ins. Marshall (+517 mil. euro), Egipt (+433 mil. euro), E.A.U. (+375 mil. euro), Maroc (+355 mil. euro), Algeria (+348 mil. euro), SUA (+319 mil. euro), Iordania (+279 mil. euro) și Arabia Saudită (+270 mil. euro).

d) Conform Comunicatului Eurostat din 15 februarie a.c., care publică datele de comerț intra și extracomunitare pentru cele 28 state membre UE (SM), în anul 2016, România a avut un ritm de creștere a exportului de 5%, care o situează pe locul 4 între SM, după Malta (+17%), Marea Britanie (+11%) şi Croaţia (+6%). De menționat că 5 SM au înregistrat în anul 2016 o comprimare a exportului comparativ cu 2015, iar în alte 5 SM volumul exportului a staționat. Cu toate acestea, volumul total al exportului românesc în perioada analizată, de 57,4 miliarde euro, plasează România numai pe locul 16 din cele 28 SM. Înaintea României se află în acest top: Germania (1.210,8 mld. euro), Olanda (514,7 mld. euro), Franța (452,9 mld. euro), Italia (417,0 mld. euro), Marea Britanie (369,9 mld. euro), Belgia (357,6 mld. euro), Spania (259,7 mld. euro), Polonia (183,0 mld. euro), Cehia (147,1 mld. euro), Austria (137,7 mld. euro), Suedia (126,1 mld. euro), Irlanda (115,7 mld. euro), Ungaria (92,1 mld. euro), Danemarca (86,0 mld. euro) și Slovacia (70,1 mld. euro). În ceea ce priveşte ponderea livrărilor către celelalte state membre din totalul exportului, România cu 75,1% ocupă locul 7 - 9 după Slovacia (85,4%), Cehia (83,7%), Luxemburg (82,5%), Ungaria (81,3%), Polonia (79,6%), Olanda (75,5%), la egalitate cu Portugalia (75,1%) şi Slovenia (75,1%) Cele mai puţin dependente de piaţa UE sunt Malta (40,7%), Cipru (47,0%), Marea Britanie (47,4%), Irlanda (51,0%), Italia (55,8%), Grecia (56,3%), Germania (58,5%), Finlanda ( 58,7%) și Suedia (59,2%).

La import, România cu un volum de 61,8 mld. Euro, ocupă tot locul 16 între statele membre UE, într-un top care plasează pe primele 5 locuri pe Germania (874,5 mld. euro), Marea Britanie (529,0 mld. euro), Franța (473,0 mld. euro), Olanda (413,7 mld. euro) și Italia (335,1 mld. euro).

2.2. Producţia industrială a continuat să fie un pilon important al evoluției economice, chiar dacă ritmul de creștere a fost mai lent față de perioada anterioară, majorându-se în 2016, cu numai 1,7%, serie brută, faţă de 2015. Majorarea s-a datorat creșterii industriei prelucrătoare (+2,6%), în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apa caldă şi aer condiţionat s-a redus cu 1,1%, iar industria extractivă cu 15,8%. Cifra de afaceri din industrie pe total (piață internă și piață externă), în perioada 2016, comparativ cu 2015, a crescut pe ansamblu cu 4,7%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+5,8%), în timp ce industria extractivă a înregistrat o contracție (-27,0%). Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+17,7%), industria bunurilor de capital (+10,0%), industria bunurilor de uz curent (+6,0%) şi industria bunurilor intermediare (+0,7%). Numai industria energetică (-10,7%) a înregistrat o scădere.

În ceea ce privesc comenzile noi din industrie, în 2016, comparativ cu 2015, au crescut pe ansamblu cu 7,3%, datorită creşterilor înregistrate la toate grupele, respectiv: industria bunurilor de capital (+12,4%), industria bunurilor intermediare (+1,8%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+1,2%) şi în industria bunurilor de uz curent (+0,3%).

2.3. Lucrările de construcții. Evoluția volumului lucrărilor de construcţii, în 2016, comparativ cu anul anterior, serie brută, indică o reducere cu 4,8%. Această comprimare s-a datorat reducerii cu 23,5% a lucrărilor de reparaţii capitale şi cu 2,7% la construcţiile noi, în timp ce la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente s-a înregistrat o majorare de 1,5%. Pe obiecte de construcţii, a crescut volumul lucrărilor la clădirile rezidenţiale cu 12,1% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,1%, iar la lucrările de construcţii inginereşti a fost o contractare cu 11,2%.

2.4. Resursele de energie primară au crescut în anul 2016, comparativ cu 2015, cu 0,8%. Creşterea resurselor energetice s-a datorat exclusiv majorării importului cu 16,9%, din care țiței (+11,5%) şi gaze naturale (+729,0%), înregistrându-se reduceri la importul de cărbune (-6,0%), energie electică (-5,5%) şi produse petroliere (-0,6%). Producția internă de resurse energetice, în anul 2016, comparativ cu anul anterior, s-a redus cu 7,2%. S-au înregistrat reduceri ale producţiilor de cărbune (-11,1%), producţiei de gaze naturale (-12,5%) și extracţiei de ţiţei (-4,3%). În perioada analizată, producţia de energie electrică s-a majorat cu 0,7%, față de 2015, înregistrându-se creşterea producţiei din hidrocentrale (+18,0%), care a compensat reducerile înregistrate în producția din centralele eoliene (-5,4%), energie solară produsă în instalații fotovoltaice (-7,2%), în centralele nuclearo-electrice (-3,0%) și producția de energie electrică realizată în termocentrale (-5,9%).

Structura resurselor de energie electrică în 2016, comparativ cu 2015, se prezintă astfel:

Consumul final de energie electrică, în 2016, s-a majorat cu 4,2%, comparativ cu 2015, consumul casnic cu 0,3%, în timp ce iluminatul public s-a redus cu 1,1%. Exportul de energie electrică s-a redus cu 22,3%, atingând un volum de 8.587,3 mil. KWh, în timp ce importul în aceeași perioadă a fost de 3.570,2 mil. KWh.

3. Balanţa de plăţi şi datoria externă

Conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR), în anul 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4.118 milioane euro, comparativ cu 1.943 milioane euro în 2015, pe fondul majorării deficitelor înregistrate de balanța bunurilor (cu 1.505 mil. euro) şi balanţa veniturilor primare (cu 1.087 milioane euro), a reducerii excedentului balanţei veniturilor secundare (cu 345 mil. euro), compensate parțial cu majorarea excedentului balanței serviciilor (cu 762 mil. euro).                          

Datoria externă a României la 31.12 2016 se ridica, conform datelor BNR, la 92,5 miliarde euro, din care 69,1 miliarde euro datoria pe termen lung (în scădere cu 2,0% faţă de sfârşitul anului 2015) şi 23,4 miliarde euro datoria pe termen scurt (în creştere cu 17,8% faţă de 31.12.2015). Totalul datoriei externe a României la finele anului  2016 a fost cu 2,1 miliarde euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2015, cauzată de majorarea datoriei, garantate public cu 0,9 miliarde euro, a datoriei negarantate public cu 1,5 miliarde euro şi reducerii datoriei autorităţii monetare cu 0,3 miliarde euro.

4. Rata dobânzii de politică monetară

În perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2016, BNR nu a modificat rata dobânzii de politică monetară, aceasta menținându-se la 1,75% încă din 7 mai 2015.        

În consecință, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) a rămas de la aceeași dată la 3,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține de la 5 august 2014 la un nivel 0,25% pe an.

5. Execuţia bugetului general consolidat

Conform datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), execuţia bugetului general consolidat, în anul 2016, s-a încheiat cu un deficit de 18,3 miliarde lei, reprezentând 2,41% din PIB.                 

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 223,7 miliarde lei, reprezentând 29,5% din PIB, au fost cu 4,3% mai mici în termeni nominali faţă de anul precedent. Comparativ 2015, veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la UE) au fost de 216,9 miliarde lei (28,6% din PIB) reprezentând o majorare a încasărilor cu 0,2%, din care: impozitul pe profit (+11,7%), contribuțiile din asigurări sociale (+6,3%), impozitul pe salarii și venit (+4,2%) şi accize (+3,6%).

Încasările din TVA au înregistrat o reducere de 9,6% față de 2015, influențată de scăderea cotei de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, cât și de aplicarea de la 1 iunie 2015 a taxei reduse de 9% la produsele alimentare. S-au înregistrat creșteri față de 2015 și la încasările realizate la nivelul administrațiilor locale din venituri nefiscale (+13,9%), la taxa pe proprietate (+6,1%) şi la taxa pe utilizarea bunurilor (+1,1%).                                                  

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 242 miliarde lei, s-au redus în termeni nominali, cu 0,6% faţă de anul precedent, precum şi cu 2,3 puncte procentuale ca pondere în PIB. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 29,5 miliarde lei, respectiv 3,9% din PIB. Au crescut cheltuielile de personal cu 9,5%, față de anul precedent, fiind determinate în principal de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 şi de majorarea salariului minim brut pe economie cu 75 lei de la 1.07.2015 şi cu încă 200 lei de la 1.05.2016, ajungând la 1.250 lei. Acesta a fost majorat la 1.450 lei de la 1 februarie 2017.

6. Investiţiile străine directe au atins, în 2016, conform datelor BNR, un nivel de 4.081 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul net reinvestit) 3.899 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă de 189 milioane euro. Investițiile străine directe au fost în anul 2016 în creştere cu 17,9 % față de nivelul înregistrat la finele anului 2015 (3.461 milioane euro).

7. Conform comunicatului INS din 8 martie a.c., investiţiile nete în economia naţională s-au redus în anul 2016, comparativ cu 2015, cu 3,3%, datorită reducerii cu 2,8% la grupa construcţii noi, pondere 44,8% în totalul investițiilor nete şi o reducere cu 16,9% la grupa alte cheltuieli, cu o pondere de 12,0%. Numai investiţiile în grupa utilaje (inclusiv mijloace de transport), care dețin o pondere de 43,2% în totalul investițiilor nete, a înregistrat o majorare în 2016 faţă de 2015 cu 0,3%. Structura pe ramuri economice a investiţiilor în 2016 se prezintă astfel: comerţ/servicii 30,7%, industrie 33,1%, construcţii 17,9%, agricultură 4,9%, alte ramuri 13,4%. Comparativ cu 2015, s-au produs următoarele modificări în structura investițiilor nete: comerț +4,6 puncte procentuale, industrie -4,8 pp, construcții +5,9 pp, agricultură +0,2 pp, alte ramuri -5,9 pp.

8. Inflaţia, exprimată prin Indicele Preţurilor de Consum, conform datelor INS, a fost negativă în fiecare lună din perioada analizată, după cum urmează:
- în luna ianuarie 2016, faţă de ianuarie 2015, (-) 2,1%;
- în luna februarie 2016, faţă de februarie 2015, (-) 2,7%;
- în luna martie 2016, faţă de martie 2015, (-) 3,0%;
- în luna aprilie 2016, faţă de aprilie 2015, (-) 3,3%;
- în luna mai 2016, faţă de mai 2015, minus (-) 3,5%;
- în luna iunie 2016, faţă de iunie 2015, minus (-) 0,7%;
- în luna iulie 2016, faţă de iulie 2015, minus (-) 0,8%;
- în luna august 2016, faţă de august 2015, minus (-) 0,2%;
- în luna septembrie 2016, față de septembrie 2015 (-) 0,6%;
- în luna octombrie 2016, față de octombrie 2015 (-) 0,4;
- în limba noiembrie 2016, faţă de noiembrie 2015 (-) 0,7%;
- în luna decembrie 2016, faţă de decembrie 2015 (-) 0,5%.

Rata medie a preţurilor de consum în perioada 1.01 - 31.12.2016, comparativ cu anul anterior 2015, a fost de - 1,5%.

După 5 luni în care inflaţia negativă a avut valori între 2,1% şi 3,5%, începând cu luna iunie a.c. s-a situat la valori mai apropiate de "0", rămânând permanent sub ținta de inflație, care din 2013 se menține la 2,5%, plus/minus un punct procentual.

Conform scenariului de bază al proiecției macroeconomice, rata anuală a inflației a fost preconizată a se plasa în teritoriu negativ până la finele anului 2016, trecând în zona pozitivă în primul trimestru al anului 2017: +0,1% în ianuarie 2017, faţă de ianuarie 2016, +0,2% în februarie 2017 faţă de luna similară din 2016 şi tot +0,2% în martie 2017, comparativ cu martie 2016.

9. Rata şomajului în luna decembrie 2016 a fost de 5,5%, cu 0,2 puncte procentuale sub nivelul lunii noiembrie 2016, fiind cel mai redus nivel lunar înregistrat în acest deceniu.

Media ratei şomajului în UE28 a fost în decembrie a.c. 8,2%. Doar 6 state membre au avut o rată a şomajului mai mică: Cehia (3,5%), Germania (3,9%), Ungaria (4,5%), Malta (4,5%), Marea Britanie (4,8%), Olanda (5,4%). Cele mai înalte rate ale șomajului s-au înregistrat în Grecia (23,0%), Spania (18,4%), Cipru (14,3%), Italia (12,0%), Croația (11,4%) şi Portugalia (10,2%).

De menționat că în trimestrul I al anului 2017, tendința de scădere a ratei șomajului a continuat. În lunile ianuarie și februarie 2017, rata șomajului în România, conform INS, a scăzut cu încă 0,1 puncte procentuale, ajungând la 5,4%, iar în martie a.c. la 5,3%, cel mai scăzut nivel de când INS calculează acest indicator (1994).

10. Ratingul României conform agențiilor de specialitate

După ce în decembrie 2015, agenția de rating Moody’s îmbunătățise perspectiva de rating de la stabilă la pozitivă, reconfirmând rating-ul suveran la Baa3 (grad investițional), la 21.04.2017 a redus perspectiva României de la pozitiv la stabil, dar a menținut ratingul suveran care include țara noastră în categoria recomandată investițiilor. Modificarea a avut ca bază îngrijorarea provocată de creșterile de salarii anunțate de Guvern. Astfel, în prezent, conform Moody’s, ratingul de țară pentru România la datoriile pe termen lung în valută este de Baa3 (stabil), pentru monedă locală Baa3, iar datoriile în monedă locală pe termen scurt P3.

Agenția Fitch Ratings a confirmat la 20.01.2017 ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută și monedă locală ale României la "BBB minus", ambele cu perspectivă stabilă. Plafonul de țară al României a fost confirmat la "BBB plus", iar calificativul pe termen scurt în valută și monedă locală a fost confirmat la "F3".   Ratingul "BBB minus" este de tip "investment grade" (recomandat pentru investiții). Fitch a confirmat ratingul obligațiunilor guvernamentale românești pe termen lung în valută și monedă locală la "BBB minus/F3".

Standard&Poor’s (S&P) a reconfirmat în aprilie 2016, ratingurile României, acordate în 2014 şi confirmate în octombrie 2015, pentru datoriile pe termen lung și scurt în valută și monedă locală, la „BBB minus/A-3", perspectiva asociată fiind una stabilă. "BBB minus" este primul calificativ din categoria "investment grade", recomandat pentru investiții.

Din martie 2016, agenția de rating japoneză JCRA a îmbunătățit rating-ului de țară acordat României de la BBB-/BBB la BBB/BBB+, pentru datoria pe termen lung în valută, respectiv în monedă locală, cu perspectivă stabilă, rating reconfirmat în martie 2017.

Grupul Coface acordă ratinguri economiilor şi mediului de afaceri statelor lumii, pe baza indicatorilor capacităţii şi incapacităţii de plată. În cazul ratingurilor de ţară există opt categorii: A1 este cel mai bun rating, iar categoria D este cea mai slabă.

României i s-a acordat atât ca rating de țară, cât și pentru mediul de afaceri categoria A4, sub nivelul altor țări din zonă (de ex. Republica Cehă are A2 la ambele categorii, Polonia A3 la rating de țară și A2 la mediul de afaceri, iar Ungaria A4 ca rating de țară și A3 la mediul de afaceri).

11. Perspective

Proiecția Bugetului pentru anul 2017 a luat în calcul o creștere economică de 5,2% față de anul precedent, anunțată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) în varianta de toamnă (septembrie 2016), a Prognozei pe termen mediu 2017 - 2020 și menținută în varianta de primăvară (aprilie 2017).

Analiști economici din țară și străinătate, inclusiv unele instituțiile internaționale au apreciat mult prea optimistă această prognoză.

Președintele BNR, dl. Mugur Isărescu, a anunțat o creștere economică între 4 - 5% în 2017, deci mai mică decât indicatorul pe care Guvernul a construit bugetul.

Potrivit raportului "World Economic Outlook", publicat la 18 aprilie 2017, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere prognoza evoluției economiei românești la 4,2% în 2017, față de estimarea anterioară de 3,8%. Chiar dacă această estimare este cu mult sub cea folosită la stabilirea bugetului, conform FMI, economia României va înregistra, în acest an, cea mai mare creștere în rândul statelor membre UE și a doua din Europa, fiind devansată de Islanda, pentru care FMI are o proiecție de creștere a PIB de 5,7%.

Comisia Europeană estimează că Romania va avea o creștere economică de 4,4% în anul 2017, prognoză îmbunătățită față de cea anterioară (3,9% în noiembrie 2016). Totuși, Comisia Europeană apreciază că România ar urma să aibă ritmul cel mai mare de creștere economică din Uniunea Europenă, în anul 2017 (4,4%), în condițiile în care creșterea medie în UE28 este prognozată la 1,8%, iar cea din zona euro la 1,6%.

Poate ca un răspuns adus criticilor că o creștere economică cu 5,2% este nerealistă, ministrul finanțelor, domnul Viorel Ștefan, afirma recent "Sunt indicii că a fost o estimare destul de prudentă și noi ne așteptăm la o creștere mai mare. Nimeni nu a luat în calcul faptul că 5,2% nu se bazează și pe o contribuție a agriculturii. Cum arată anul agricol, cum ne indică faptul că s-au dat subvențiile din februarie - ceea ce nu s-a întâmplat în anii precedenți - ne așteptăm ca sectorul agricol să aducă o contribuție suplimentară la PIB-ul realizat în acest an."

Interesant de menționat este și aportul care urmează să fie adus de fiecare ramură economică sau componentă care contribuie la evoluția PIB-ului din 2017, conform prognozei de primăvară a CNP, față de evoluția avută de acestea în 2016.

modificare procentuală faţă de perioada corespunzătoare an anterior, % -

Comparativ cu realizările anului 2016 se constată o proiecție optimistă pentru industrie, construcții și agricultură, precum și o anumită temporizare a rolului consumului, care a stat la baza creșterii economice din 2016.

Pe termen scurt, potrivit opiniilor exprimate la 28 aprilie a.c., de către managerii societăţilor comerciale, centralizate de INS, se conturează pentru perioada aprilie - iunie 2017:

● tendinţă de creștere a activităţii în toate sectoarele economice;

● tendință de creștere a numărului de salariați în construcții și de relativă stabilitate în industria prelucrătoare, servicii şi comerțul cu amănuntul;

● creștere moderată a prețurilor lucrărilor de construcţii și a celor de vânzare cu amănuntul, precum și o relativă stabilitate a prețurilor produselor industriale și serviciilor.

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

Imprima paginaMicsoreaza fontMareste font


Articol vizualizat de 284 ori.
Publicitate

---------------------------------- certind
----------------------------------
certind
---------------------------------- certind
---------------------------------- FOREN
---------------------------------- akcenta
---------------------------------- eminescu
---------------------------------- FOREN
---------------------------------- FOREN
---------------------------------- REBU
---------------------------------- Apulum94